Pielea este cel mai mare organ al corpului, pe care efectele îmbătrânirii se observă cu ușurință.
Deși calitatea pielii are o puternică influență genetică, factorii de mediu (interni și externi) pot accelera procesul îmbătrânirii chiar și pe un genetic fără variații importante.
Pielea unui om obișnuit are mai mult de 2 metri pătrați și cântărește 10 kilograme.
Pielea umană are o grosime de la 0,5 milimetri la nivelul pleoapei și mai mult de 2 milimetri în palme și tălpi și joacă un rox extrem de important pentru sănătatea umană, distrugerea și nerepararea unei porțiuni mici putând fi cauză de deces în lipsa oricărei afecțiuni.
• Protejează restul corpului împotriva toxinelor, rănilor, soarelui și temperaturilor extreme din mediul extern
• Păstrează stabilitatea mediului intern
• Ajută organismul să își regleze temperatura
• Comunică informații despre stările fizice și emoționale
• Oferă identificarea prin amprente unice. Aspectul, elasticitatea și îmbătrânirea pielii sunt afectate atât de gene, cât și de mediul înconjurător precum și de interacțiunea gene-mediu.
Caracteristicile de mediu includ dieta, stilul de viață, activitatea fizică, expunerea la soare, etc.
De asemenea, toți avem variante genetice comune care afectează procesele importante pentru sănătatea pielii noastre. Cu toate acestea, deoarece genele nu acționează singure, făcând modificări adecvate în alimentație, stil de viață etc. putem exercita un anumit control asupra destinului nostru aparent genetic.
Cu simple ajustări în viața noastră putem aduce îmbunătățiri semnificative asupra sănătății pielii noastre pe termen lung și chiar putem reduce / inversa efectele îmbătrânirii care au apărut deja.
Aspectul suprafeței pielii este determinat de elasticitatea și rezistența structurilor subiacente, a fibrelor proteice, în principal fibrele de colagen și elastină.
Expunerea la soare crește generarea de radicali liberi în piele datorită activității luminii UV asupra celulelor.
Radicalii liberi sunt, de asemenea, generați ca parte a proceselor metabolice oxidative normale de producere a energiei în celulă.
Radicalii liberi sunt molecule extrem de reactive care pot provoca daune tuturor componentelor celulare, inclusiv ADN-ului, proteinelor și lipidelor.
Organismul a dezvoltat mai multe mecanisme de protecție, inclusiv enzime care elimină acești radicali liberi înainte de a putea provoca daune.
De asemenea, putem limita producția de radicali liberi, având grijă la ce mâncăm și evitând fumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv) și, pe cât posibil, poluarea din mediul extern.
Inflamația este o funcție normală, care este o parte vitală a multor procese importante, cum ar fi vindecarea rănilor, protecția împotriva infecției și repararea daunelor cauzate de lumina UV.
Este un set extrem de complex de procese mediate în mare parte de diferite proteine numite citokine, care pot avea acțiuni pro-inflamatorii sau antiinflamatorii.
Glicarea proteinelor constă în legarea unor zaharuri, intracelular și extracelular, de proteine.
Această legătură generează molecule modificate și nefuncționale, numite glicotoxine sau AGE („Produsi finali avansati de glicație”).
Produsele de glicație formează punți anormale între o moleculă și alta, legându-se de receptori specifici.
Această legătură între zaharuri și proteine este un factor biologic care afectează îmbătrânirea celulelor, a țesuturilor și, prin urmare, a organismului. Longevitatea nu poate exista fără o reducere a acestui proces metabolic. De fapt, calitatea și durata vieții sunt puternic influențate de formarea și acumularea acestor AGE, care sunt deosebit de abundente la persoanele cu diabet zaharat.
Alte efecte ale formării AGE includ:
• Pete de vârstă
• Liniile fine și ridurile
• Hiperpigmentare
• Duritatea pielii
• Piele ternă
• Laxitate
• Degradarea colagenului • Inflamație • Tumori
Pe fondul unui consum excesiv de carbohidrați rafinați crește probabilitatea de suprapondere și obezitate.
Sensibilitatea la carbohidrați poate duce, de asemenea, la niveluri mai mari ale glicemiei cu o probabilitate crescută de a dezvolta rezistență la insulină și, în cele din urmă, diabet de tip 2.
Aceste procese contribuie, de asemenea, la dezvoltarea modificării non-enzimatice a proteinelor cu formarea de produși finali de glicație avansate (AGE) și care sunt nocivi pentru sănătatea pielii, tonusul vascular, celulită și îmbătrânire fiziologică.
AGE sunt prezenți la nivelul epidermului și dermului, ținta principală a procesului de glicație fiind reprezentată de colagen. În jurul vârstei de 20 ani este observată pentru prima dată glicația colagenului, urmând ca după vârsta de 35 ani să aibă loc o degradare rapidă a colagenului.
La nivel cutanat, AGE sunt implicați în scăderea elasticității și capacității de apărare a pielii, apariția ridurilor, creșterea inflamației și scăderea procesului de cicatrizare.
Prezența de AGE face pielea mai vulnerabilă la stresul oxidativ, fumat și expunerea la UV.
Influența stresului oxidativ asupra organismului sănătos și acumularea daunelor provocate de AGE este proporțională cu aportul de carbohidrați rafinați, care este, de asemenea, afectat de sensibilitatea genetică individuală la aceste macromolecule.
AGE afectează aproape fiecare tip de celule din organism și se crede că este un factor în îmbătrânire precoce și generator al unor boli cronice legate de vârstă.
Se crede, de asemenea, că joacă un rol cauzal în complicațiile vasculare ale diabetului de tip 2.
Acestea au o serie de efecte patologice, inclusiv creșterea permeabilității vasculare, inhibarea dilatării vasculare prin interferarea cu oxidul nitric, oxidarea LDL, creșterea inflamației și intensificarea stresului oxidativ.
S-a demonstrat că diferiți antioxidanți, cum ar fi astaxantina pot fi utili pentru menținerea sănătății pielii.
-ELN – Alela A a genei ELN este asociată cu elasticitate și sensibilitate reduse, în special după vârsta mijlocie, peste 45 de ani. Pentru a reduce expresia variațiilor acestei gene, este nevoie indicat să :
• Creșteți nutrienții cu impact asupra rezistenței oaselor, cum ar fi calciu, fosfor, bor, vitamina D, vitamina K și omega3. Fitoestrogenii din soia pot fi de asemenea benefici.
• Se recomandă exerciții regulate cu greutăți ușoare
• De asemenea, un IMC scăzut (<18) poate avea un efect negativ asupra densității și rezistenței osoase. dezvoltării
• Unele suplimente cum ar fi prolina in combinație cu vitamina C pot stimula productia de colagen.
• Evitați fumul de tutun, inclusiv pasiv. Dacă locuiți într-o zonă urbană poluată, încercați să ieșiți în mod regulat in aer liber în zone mai puțin poluate.
• Folosiți întotdeauna o cremă cu fltru UV de bună calitate, chiar și in zilele când afară este înnorat.
• Este important să consumați alimente bogate în vitamina C, deoarece acest lucru poate ajuta la menținerea producției de colagen.
Alimentaţia incorectă pe timp îndelungat afectează pielea. Una dintre primele consecinţe este deshidratarea însoţită de alterarea filmului hidrolipidic, care face ca pielea să fie uscată, lipsită de tonus şi mai puţin elastică.
Deshidratarea se manifestă la nivelul epidermului, dar mai ales al dermului, care îşi pierde elasticitatea şi unde se formează depresiuni ce vor favoriza formarea viitoarelor riduri.
Un aport scăzut de vitamine, mai ales a acelora care au un rol important în protecţia împotriva radicalilor liberi (vitaminele A, C, E şi betacarotenul) şi de minerale (seleniu, zinc şi cupru) provoacă îmbătrânirea. De aceea nu trebuie să lipsească din alimentaţie fructele şi legumele în cantităţi suficiente.
Un aport excesiv de proteine animale afectează pielea, din cauza acidităţii ţesuturilor. Este nociv excesul de grăsimi, mai ales animale, dar şi absenţa lor, care face pielea să fie aspră şi predispusă la îmbătrânirea prematură.
Aportul scăzut de fibre – determină încetinirea procesului de eliminare a reziduurilor intestinale, fapt ce conduce la meteorism (acumulare de gaz în intestin, care se traduce prin creşterea în volum a abdomenului) şi la depozitarea toxinelor în reţeaua conjunctivă
Abuzul de alcool – duce la deteriorarea pielii, prin vasodilataţia cutanată până la predispoziţia la îmbătrânirea prematură a pielii
Tutunul – pielea fumătorilor este uscată, lipsită de energie, de elasticitate şi predispusă la riduri. Îmbatrânirea prematură este legată nu doar de nicotină, dar şi de efectele negative, directe sau indirecte, provocate de alte componente ale tutunului (hidrocarburile, gudronul, aldehidele, cetonele, fenolii, acidul cianhidric, oxidul de azot), toate aceste elemente fiind nocive pentu întregul organism
Expunerea excesivă la soare – efectele pozitive ale razelor soarelui asupra organismului sunt numeroase şi incontestabile:
– activează energiile psiho-fizice
– activează procesele biochimice celulare
– stimulează hipofiza şi glandele suprarenale, iar la nivel cutanat favorizează sinteza vitaminei D
– producerea de melanină şi reglează secreţia sebacee.
Expunerea la radiaţiile solare poate provoca însă şi eriteme, îmbătrînirea prematură a pielii şi, în unele cazuri, tumori. Responsabile de toate acestea sunt razele ultraviolete, care au efecte diferite în funcţie de lungimea lor de undă.
Utilizarea inadecvată a produselor cosmetice. Nu trebuie sa uitam, că orice produs care este aplicat şi rămâne mult timp pe piele o împiedică să respire, deoarece astupă porii.
Utilizarea inteligentă şi moderată a produselor destinate pielii permite ca aceasta să se menţină tânără şi sănătoasă.
Frigul provoaca scăderea hidratării stratului cornos, cauzată de diminuarea factorului natural de hidratare, care o reglează şi scăderea secreţiei sebacee şi a transpiraţiei, cu efecte negative asupra filmului hidrolipidic. În plus, clima rece provoacă vasoconstricţie, reducând astfel irigarea, oxigenarea şi hrănirea pielii.
Şi hainele din fibre naturale – in, bumbac, lână – dacă sunt impregnate cu coloranţi, balsam de rufe sau detergenţi care nu au fost eliminaţi prin clătire, au o acţiune negativă asupra pielii.
O cantitate deloc neglijabilă de elemente toxice este absorbită de epiderm, provocând daune locale şi generale; în plus, stratul de substanţe depozitate pe piele astupă porii, împiedicând respiraţia pielii, care îşi pierde vitalitatea.
La toate acestea se adaugă lipsa luminii, tipică anotimpurilor reci, frigul, slaba ionizare negativă a aerului.
La fel de periculoasă este şi cantitatea de ioni pozitivi prezenţi în mediile încărcate cu sarcini electrostatice produse de televizoare, calculatoare, telefoane mobile şi aparate electrocasnice.
Alterările echilibrului psiho-fizic:
Ø Întrucât pielea reflectă starea metabolică şi psiho-functională a organismului, pentru ca ea să fie sănătoasă trebuie să avem grijă de echilibrul dintre corpul şi psihicul nostru.
Ø Nerespectarea ritmurilor biologice, în special a alternanţei somn-veghe, dar şi stresul îndelungat precum şi atitudinile mentale negative afectează pielea.
Dacă timpul dedicat somnului este redus, pielea are un aspect mai puţin proaspăt, iar dacă aceasta situaţie se prelungeşte în timp, apar pungi sub ochi şi pleoapele îşi pierd fermitatea. Pentru piele este nociv şi somnul indus de medicamente, care încetineşte procesul de regenerare celulară.
Şi mai nocive sunt intervenţiile pentru prelungirea artificială a stării de veghe: abuzul de cafea, ceai, băuturi pe bază de cola şi amfetamine. Influenţa stresului Prin intermediul sistemului neurovegetativ simpatic, stresul stimulează glandele suprarenale.
Rezultatul este secreţia de adrenalină (un hormon care are funcţia de mediator chimic al transmisiei nervoase a sistemului simpatic), avînd drept consecinţă activarea sistemelor de apărare ale organismului.
În acest caz, în zonele corpului care trebuie apărate circulaţia sîngelui şi oxigenarea se intensifică, în timp ce în celelalte zone (inclusiv la nivel cutanat) se reduc.
Dacă starea de stres continuă, capacitatea de regenerare a pielii scade. Ca urmare, pielea este mai expusă acţiunii negative a radicalilor liberi, care provoacă îmbătrînirea prematură.
Câteva citate despre legătura dintre alimentația sănătoasă și sănătatea pielii:
1.„Pielea ta este ceea ce mănânci. Alimentele bogate în nutrienți contribuie la strălucirea ei, iar cele procesate o pot afecta negativ.” – Necunoscut
2.„O dietă echilibrată nu este doar bună pentru corpul tău, ci și pentru pielea ta. Fructele și legumele sunt cele mai bune prietene ale pielii.” – Necunoscut
3.„Hrănește-ți pielea din interior spre exterior. Hidratarea și vitaminele din alimentele proaspete sunt cheia pentru o piele radiantă.” – Necunoscut
4.„Ceea ce pui în farfurie se reflectă pe fața ta.” – Necunoscut
5.„Frumusețea exterioară începe cu sănătatea interioară. O piele sănătoasă este oglinda unei alimentații sănătoase.” – Dr. Howard Murad
6.„Pielea este o fereastră spre sănătatea ta internă. Mănâncă bine, iar pielea ta va străluci ca rezultat.” – Necunoscut
7.„Antioxidanții din alimentele proaspete combat îmbătrânirea pielii, iar zahărul procesat accelerează ridurile.” – Dr. Nicholas Perricone