Cuvântul “emoție” vine de le latinescul “emovere” – a neliniști, a excita, un impuls care aduce reacții.
Emoțiile reprezintă o stare afectivă, de scurtă durată și situaționale, însoțite de tulburări fiziologice, determinate de context, persoană, obiect și care oglindește atitudinea persoanei în raport cu acestea.
Ele pot fi declanșate de o împrejurare reală sau de una imaginară, ne învață prin experiența trăirii diverselor stări, pozitive, negative sau neutre.
De cele mai multe ori, o emoție o maschează pe altă.
Altfel spus, toate emoțiile au o latură pozitivă și una negativă.
În același timp emoțiile sunt ca niste dascăli buni pentru fiecare dintre noi.
Emoțiile influențează starea noastră de bine și capacitatea noastră de adaptare la mediul înconjurător.
De ce mâncăm?
Mâncatul emotional sau compulsiv se traduce de cele mai multe ori prin cautarea de alimente fara valoare nutritiva reala: chipsuri, cartofi prajiti, pizza, ciocolata, inghetata, biscuiti, etc. Acest gen de alimente are si o denumire – 𝑐𝑜𝑚𝑓𝑜𝑟𝑡 𝑓𝑜𝑜𝑑.
Este o mâncare pe care o consumi pentru confort, pentru a-ți da senzația de stare de bine, fiindcă ești presat de ceva anume si vrei să uiți.
Consumul de alimente, independent de senzatia de foame, poate avea loc si pe un fond emotional pozitiv. Pentru ca multi considera mancarea savuroasa drept o recompensa. Iar acest mecanism psihologic este cultivat din perioada copilariei si hranit de contextele sociale.
𝐀𝐬𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐜𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐢 𝐢𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐞𝐬 𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐢𝐜𝐭𝐢𝐬𝐞𝐚𝐥ă?
Cercetatorii indica faptul ca respectivul comfort food pe care il alegi este in functie de emotia pe care o simti:
• Alimente tari și crocante este pentru ca simti furie, suparare;
• Dulciurile sunt preferate mai degraba de persoanele triste;
• Daca preferi inghetata sau alte alimente moi si dulci este probabil pentru ca resimti anxietate;
• Pe cand alimentele sarate sunt alese de persoanele stresate sau plictisite.
Vestea bună e ca exista alimente care te ajuta sa cresti nivelul hormonului fericirii. Cele mai cunoscute ar fi:
◦1. Acizii esentiali grasi Omega 3
◦2. Fructele de padure
◦3. Ciocolata neagră
◦4. Legumele cu frunze verzi
◦5. Curmalele
◦6. Apa
O hidratare optimă asigură o digestie si un tranzit intestinal normal. În plus, apa contribuie la procesele de eliberare energie in organism.
Tulburările de alimentație
Sunt comportamente nesănătoase care vizează nutriția și apar ca urmare a unor preocupări excesive pentru aspect, siluetă și greutatea corporală,
printr-o stimă de sine scăzută.
Persoanele care suferă de tulburări de alimentație folosesc mâncarea ca pretext compensatoriu pentru emoțiile și sentimentele negative sau factorii de stres pe care nu îi pot gestiona adecvat.
La baza apariției tulburărilor de alimentație se află factori genetici, biologici, psihologici, comportamentali și sociali.
Cum să mâncăm conștient?
◦Mâncatul conștient înseamnă să fim prezenți și să ne implicăm pe deplin în experiența mesei. Următoarele practici pot ajuta:
1. Încetiniți ritmul mesei
•Mâncați încet, acordând timp fiecărei îmbucături.
•Puneți furculița jos între mușcături și concentrați-vă pe mestecat.
2. Observă gradul de foamea și sațietatea
•Evaluați-vă nivelul de foame înainte de a începe să mâncați pe o scară de la 1 (foarte flămând) la 10 (foarte plin).
•Opriți-vă din mâncat când ajungeți la un nivel de sațietate moderată (7-8 din 10).
3. Savurează mâncarea cu toate simțurile
•Observați culorile, textura și mirosul alimentelor.
•Încercați să identificați aromele și gusturile din fiecare îmbucătură.
4. Elimină distragerile
•Evită mâncatul în fața televizorului, computerului sau telefonului.
•Concentrează-te exclusiv pe masă și pe compania celor din jur.
5. Practiă recunoștința
•Apreciază efortul depus pentru pregătirea mesei.
•Reflectează la originea alimentelor și modul în care acestea vă susțin sănătatea.
„Sentimentele sunt asemenea unor valuri: nu le putem împiedica să vină, dar le putem alege pe cele în care vrem să ne aruncăm.” – Jonathan Martensson
